OBICEIURI DE CRACIUN
Dintre obiceiuri, mai bine conservate sunt cele legate de Sarbatoarea Craciunului, cand in toate satele se merge cu colinda. Imediat dupa prinderea "Postului Craciunului", baietii din satele comunei incep pregatirile pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Tinerii isi aleg prin vot secret un "primar mic" si un "primar mare" si stabilesc casa unde vor avea "conacul" pe toata perioada postului. Aici se intilnesc si pregatesc colindele preluate din generatie in generatie. De remarcat existenta unui mare numar de colinde cu tematica in primul rind religioasa dar si laica. Cele religioase se refera la Nasterea Domnului, izgonirea din rai, rastignirea lui Isus, sfirsitul lumii etc. In colindele laice este vorba despre tineri si tinere de virsta casatoriei, despre petitori, pastori, vinatori iscusiti si chiar o varianta a Mioritei.
In satul Ribita exista doua grupuri de colindatori cu "Steaua" (Craii) si cu "Turca". Grupul cu "Steaua" este compus din tineri cu virste intre 10 –14 ani care colinda in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun pe la casele gospodarilor. Grupul de colindatori cu "Turca" este compus din tineri necasatoriti, care colinda pe la case insotiti de un grup de muzicanti si o turca. Dupa ce tinerii colinda, muzicantii incep sa cinte si baietii vor juca toate femeile din casa gospodarului, indiferent de virsta.
Cele doua grupuri de colindatori pornesc in ajunul Craciunului, pe la prinz,la inceput cei cu Steaua, urmati de cei cu Turca. Ei vor colinda la casa preotului si a primarului, dupa care vor incepe de la prima casa din sat. In dimineata de Craciun, cele doua cete de colindatori vor colinda la biserica
Dintre obiceiuri, mai bine conservate sunt cele legate de Sarbatoarea Craciunului, cand in toate satele se merge cu colinda. Imediat dupa prinderea "Postului Craciunului", baietii din satele comunei incep pregatirile pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Tinerii isi aleg prin vot secret un "primar mic" si un "primar mare" si stabilesc casa unde vor avea "conacul" pe toata perioada postului. Aici se intilnesc si pregatesc colindele preluate din generatie in generatie. De remarcat existenta unui mare numar de colinde cu tematica in primul rind religioasa dar si laica. Cele religioase se refera la Nasterea Domnului, izgonirea din rai, rastignirea lui Isus, sfirsitul lumii etc. In colindele laice este vorba despre tineri si tinere de virsta casatoriei, despre petitori, pastori, vinatori iscusiti si chiar o varianta a Mioritei.
In satul Ribita exista doua grupuri de colindatori cu "Steaua" (Craii) si cu "Turca". Grupul cu "Steaua" este compus din tineri cu virste intre 10 –14 ani care colinda in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun pe la casele gospodarilor. Grupul de colindatori cu "Turca" este compus din tineri necasatoriti, care colinda pe la case insotiti de un grup de muzicanti si o turca. Dupa ce tinerii colinda, muzicantii incep sa cinte si baietii vor juca toate femeile din casa gospodarului, indiferent de virsta.
Cele doua grupuri de colindatori pornesc in ajunul Craciunului, pe la prinz,la inceput cei cu Steaua, urmati de cei cu Turca. Ei vor colinda la casa preotului si a primarului, dupa care vor incepe de la prima casa din sat. In dimineata de Craciun, cele doua cete de colindatori vor colinda la biserica
In satul Crisan, pe linga colindatorii cu Steaua si Turca, se merge si cu Viflaimul, iar in celelalte sate ale comunei merg doar colidatorii cu Turca. A doua zi de Craciun, in toate satele comunei are loc balul colindatorilor, la care participa intreaga comunitate.
Colindatorii erau "cinstiti" de catre gospodari, initial cu cirnati, cozonac si tuica, daruri care erau adunate si carate in desagi de catre o persoana numita "iapa". Astazi in general colindatorii sunt cinstiti cu bani si tuica.
Colindatorii erau "cinstiti" de catre gospodari, initial cu cirnati, cozonac si tuica, daruri care erau adunate si carate in desagi de catre o persoana numita "iapa". Astazi in general colindatorii sunt cinstiti cu bani si tuica.
OBICEIURI ALE CICLULUI VIETII
Dintre obiceiurile legate de
ciclul vietii – nastere, casatorie, inmormintare-mare parte dintre acestea fie
s-au pierdut, fie s-au pastrat intr-o forma alterata. Un obicei de inmormintare care s-a
pastrat pina in zilele noastre este "Cintecul bradului", cu profunde
semnificatii si simboluri pentru viata comunitatii. Acest ceremonial se
intilneste la tinerii morti si necasatoriti. Ceremonia incepe cu aducerea
bradului din padure de catre tineri, care cinta un anumit cintec. Flacaii aduc
bradul in curtea mortului, il curata de o parte din crengi pentru
"imprimurat"’. In timp ce pregatesc bradul cu "primuri"
colorate, "ciscaneie" si "ciscaneute", camasi ale mortului,
femeile cinta Cintecul mortului
Pe drumul spre biserica, femeile cinta "bocetul de plecare", iar la cimitir este cintat "bocetul de mort"’. La biserica, bradul este infipt linga cruce, fiind un simbol al celui mort, al continuitatii vietii si in cealalta dimensiune, asa dupa cum bradul ramine mereu verde. De remarcat ca odinioara obiceiul de imormintare "Cintecul bradului" se intilnea si la tinerii casatorit decedati.
Pe drumul spre biserica, femeile cinta "bocetul de plecare", iar la cimitir este cintat "bocetul de mort"’. La biserica, bradul este infipt linga cruce, fiind un simbol al celui mort, al continuitatii vietii si in cealalta dimensiune, asa dupa cum bradul ramine mereu verde. De remarcat ca odinioara obiceiul de imormintare "Cintecul bradului" se intilnea si la tinerii casatorit decedati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu